19 octombrie 2015

Muncă și distracție cu Work and Travel

Job...

Am zis că o să vorbesc despre job și petreceri în această postare. 

Așa că o să încep cu câteva cuvinte despre job.

Eu lucram ca și un vânzător, uneori mai făceam și pretzels și churros la cuptor, când era nevoie mai căram și chestii (aduceam din magazie/cooler sau freezer de ce era nevoie: paie, sucuri, pahare, popcorn, ulei, înghețată etc.), asta am făcut mai mult în prima săptămână, pentru că nu aveam trainingul de casier și nu aveau ce să mă pună să fac altceva, după ce am făcut trainingul am început să lucrez casier în cea mai mare parte a timpului, defapt pe asta se baza jobul meu.

La început mă temeam să fiu casier, credeam că o să vină lumea să îmi ceară lucruri și nu o să înțeleg, că o să mă încurc să le dau restul (mulți plăteau cu cardul, dar mă rog), prima săptămână a fost cam greu, mai ales să îi înțeleg pe cei care vorbeau engleza stâlcit, nu pronunțau cuvântul până la capăt, sau ziceau o prescurtare a lui, în fine, îi puneam să repete până înțelegeam ce zic sau până se enervau ei și plecau (nu aveam cum să le vând produse dacă nu îi înțelegeam), dar cu timpul am început să înțeleg și "scurtăturile" lor de cuvinte. 

Prima mea zi la casa de marcat am vândut covrigi, churros, picior de curcan (turkey leg), alune cu un strat de zahar și vanilie învelite, foarte bune, sucuri și cam atât, iar supervisorul m-a pus singur pe acel stand, am zis că o să mor acolo, erau tot felul de reduceri pentru anumiți clienți care aveau season pass și altele, pe care eu trebuia să le scanez, să le scriu, să le verific, fiind la început mă mișcam greu și îmi ceream scuze pentru asta clientului (ei zicând: "take your time, you work with money, I don't want you get in trouble"), având foile de la training la mine le rezolvam încet și sigur.

În prima zi la casă am vândut produse în valoare de 2000$ și fără să am bani lipsă sau ceva de genul.

După o perioadă m-am obișnuit și îmi plăcea, pentru că pe lângă ce făceam eu, mai stăteam și de vorbă cu diferiți oameni, ascultându-le poveștile.

În felul ăsta am aflat că România este o țară cunoscută și de americani, majoritatea care sunt în armată, dar și oameni simpli care au auzit sau au fost în Transilvania, sau de Electric Castel Festival, Bucharest, good food, eram încântat să aud lucruri frumoase spuse despre țară. 



Alpengeist Drinks
Unul din locurile unde lucram

Party...

Locuind în Village, care era plin de internaționali, aproape în fiecare seară era o petrecere, zi de naștere, laundry room party, paycheck party și altele.

Prima petrecere la care am luat parte a fost un paycheck party (ziua în care primeam salariul), vineri seara, au venit și colegi și supervisori de la muncă, eram 300 de persoane, jucam beer pong, dansuri, întrun cuvânt a fost super, americanii aveau voie să stea până la 12 noaptea, așa era regula acolo, noi continuam până la 3-4, unii a doua zi mergeau la muncă alții aveau day off. 

La unele petreceri, mai venea poliția care ne spuneau ori să dăm muzica mai încet ori toată lumea merge în camere, iar dacă venea a doua oară, amenda era de 500$.

La alte petreceri au venit pompierii, pentru că în fiecare cameră și în lounge, unde se țineau petrecerile erau detectoare de fum conectate direct la pompieri. 

O să vă povestesc în următorul post despre o petrecere la care au venit pompierii, salvarea, securitatea de la Busch, poliția și o mașină de la descarcerare.



 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu